Voi sta în eul meu pe jumătate
Şi azi şi mâine şi la noapte,
Şi poate doar aşa vei căuta spre mine
Cu ochii tăi de lapte şi capşune;
Orbecăind în universu-mi sec şi plat
Ne-om regăsi sub cojile din pat…
Îmbrăţişaţi, dar fără să vedem că-n noi,
Piroane dănţuind sub sânii goi
Ne-or pune unul încălţat în altul.
(La dogma noastră s-ar crucii înaltul)
Şi pupăciţi de toată roua nopţii
Ne-ar răstignii cu vorbe de ţâţâna porţii.
Iar eu ramas în cruntă nevedere
Te las crucificată-n suc de mere,
Zbătându-ne treziţi de-o veşnicie;
Iubito, au murit poeţi la noi în vie!.
Deshumăţi calul pieptului tău crud
Şi hai să naştem antebraţe-n nud.
Te-aş astepta cum ţi-am promis, arhaic…
Dar teamă mi-e c-aş deveni un laic.
Horşa I.
Atelier literar IEU 